Cultura între patriotism și afacere…sau idei de business

Nu scriu acest articol să pornesc o polemică asupra ideii de cultură în sine, ci asupra prezentării atât a ambalajului cât și a intereselor meschine prin care unii se folosesc de imaginea patriotului, care vrea să facă bine semenilor lor.

Acum trebuie să facem o analogie asupra culturii și felului în care există ea sau nu în România. Probabil o să îmi spune-ți că fiind invadați de incultură și inculți care de multe ori se ocupă de cultură, aceasta din urmă e pe cale de dispariție.

Singurul model media care poate mai reprezintă o fărâmă de cultură în România este probabil TVR Cultural, și câteva bloguri de cultură care oricum nu prea au vizitatori. Dacă vrei să ai parte de cultură, probabil ar trebui să fii în școală, și cineva să ți-o bage pe gât, altfel puțini sunt cei care vor să mai consume așa ceva.

Ar fi un lung șir de publicații care de-a lungul timpului, au fost cumpărate de diferite “Trusturi” media, și ulterior le-au închis complet. Ei spun că nu au făcut profit, dar mă întreb nu era mai bine să nu distrugi de la bun început acest segment, care nu e făcut pentru profit?

Și cum spune irlandezul (deși nu cred că e expresie irish), Long story short: În Irlanda în urmă cu câteva săptămâni apar doi oameni entuziasmați să promoveze cultura. Hopa îmi zic eu, bravo lor, cu intenții de a deschide chiar o Bibliotecă din cărți donate, etc… Eu însă sunt un sceptic înăscut (așa sunt cei din zodia Fecioarei), și mă gândesc prima dată: de unde or să se finanțeze?. Și tot eu îmi răspund: Clar, au un proiect bine stabilit, probabil cer niște fonduri de la Ministerul Culturii, ori de la noi ori de la ei, donatori de cărți se găsesc mulți (chiar și eu aveam intenția să donez câteva cărți). Minunea a durat câteva zile, pentru că au fost luați (am scris pe pagina lor de Facebook cumpărați, și am fost apostrofat), deci cred că au donat centrul cu totul unui “Trust” profitabil din Irlanda.

Ceva totuși cred că e în neregulă acum cu acest Centru Cultural, și cu fotografia de mai jos, se observă incompatibilitatea statutului organizației cu apartenența: (publicitatea pentru Trust o consider gratuită, nu cer bani nimănui):

Printre altele la răspunsul de pe Facebook mi s-a spus că în spatele deschiderii acestui centru este un partid. Rings any bells? Sunt două partide românești care și-au făcut apariția agresiv pe tărâmurile irlandeze, când spun agresiv mă refer că s-au băgat cu pantofii plini de noroi in viața noastră apolitică liniștită de aici. Nefiind un secret, am să spun aici despre ce partid e vorba: PNL , care murdar se intitulează Clubul Liberal, pentru a induce în eroare eventualii amatori de cultură. Încă nu știu exact dacă va fi o taxă pentru vizitarea bibliotecii, dar păsărelele mi-au șoptit că intenția de cerere de fonduri, în scopuri “umanitare “există (deși public se neagă acest lucru), și nu mai știu nici dacă cei care vor să devină membri trebuie să devină și membri de partid.

Ideea e că eu personal sunt profund dezamăgit, ceea ce credeam că este “Non-Profit Organization” s-a transformat în “Trust” (fotografia de mai sus e chiar de pe pagina lor de Facebook) iar eu din experiență știu că trusturile la un moment dat promovează incultura și nu cultura, iar pentru ele se rezumă totul la bani. Am fost și am să fiu parafrazat și agresat verbal, pentru că iarăși cineva vrea să facă ceva bine pentru românii din Irlanda iar eu sunt “Gigi Contra”.

Nu am nimic cu oamenii, se vede că undeva au intenții bune, sau cel puțin au pornit cu acele intenții bune, dar unii pe acolo mai au și interese meschine, ori nu realizează că sunt ceva statuturi incompatibile. Cultura nu ar trebui să fie o afacere, iar dacă intenția lor nu a fost asta, există sponsorizări, donații, sprijin financiar, reclame, etc…. dar nu te transformi în parte a unui Trust.

Articolul acesta va avea și continuare, pentru că acest Centru Cultural va fi mărul discordiei între o mână de oameni (zvonuri domle’).

Rog să se noteze, că nu am spus numele Trustului și nici a Bibliotecii implicate, precum nici a persoanelor implicate la acest proiect. Întâmplarea a făcut că am dat like paginii Centrului Cultural, la momentul când apreciam intenția inițială, și nu pot fi acuzat că stau cu ochii pe Trust. Mai am un articol referitor la Trust, părerea mea că titulatura de Trust e exagerată și chiar hilară, numele denotă niște pantofi mult prea mari pentru picioare mult prea mici.