E o lipsă de inspirație zilele astea caniculare, așa că reciclez și cizelez emisiunile din trecut. Azi, ca deobicei despre noi în urmă cu doi ani …

Românul prin definiție are o problemă cantitativă și calitativă.

La el legea trebuie aplicată preferențial, șpaga e admisă numai dăcă o dă el, dar e condamnat cel care o primește. Normalitatea e departe, pentru că românul mai are o problemă cu timpul și distanța: nu are timp și nu vede prea departe în viitor.
Tot suntem intoxicați cu Vasluiul (azi cu covidul), violul unei eleve e șocant, al unei prostituate e normal, furtul unui ou e scuzabil atâta vreme cât poliția îi urmărește pe cei care aleargă să fure un bou.

Pentru român e șocant, inadmisibil să vezi că poliția arestează pe unul care comite o infracțiune mică (că nu poartă mască în metrou), defapt e un abuz, pentru că sunt alții care comit infracțiuni mai mari, iar cele mici trebuie nepedepsite, chiar ignorate.
Românul are un război cu Poliția Română, când ar trebui să aibe un respect pentru ea, ea fiind singura în măsură să aducă puțină normalitate în țara aia.

Polițistul pe drum e un dușman al românului și nu un garant al normalității.
Cine se teme de poliție?
Aoleu e radarul, fu**i în epoleți, altă treabă nu au decât să mă prindă pe mine că merg cu 50 de km/oră peste limite?

Românul nu are o problemă cu contrabanda: lui îi plac țigările ieftine, băutura ieftină fără să știe că apelând la acestea nu face altceva decât să continue să bage o țară în rahat, nu neapărat prin evaziunea fiscală care deși foarte importantă nu e cea mai gravă. Banii din vânzările de lucruri de contrabandă duc la întreținerea unei întregi rețele de mafioți specializați în furturi, trafic de persoane și de arme. Dar ce contează? Noi să fim sănătoși să ne afișăm pe Facebook cu lucruri de firmă…

Dacă îl pui pe un român să aleagă dintre o pungă și un sac ambele pline dar fără să știe conținutul va prefera să aleagă sacul… deși sacoșa ar putea conține lucruri mai de valoare. Problemă cantitativă…
Românul mai are și problema falsului patriotism.

El e un român bun, dar tot el spune că toți românii sunt răi și se mănâncă între ei. El spune că românii trebuie să se ajute între ei… bineînțeles că el nu va face nimic în acest sens, dar luptă pentru a apăra analfabetul care nu știe să scrie românește cu slogane de doi lei. Românul e totdeauna cel mai oropsit, marginalizat, descriminat, dar tot el e cel mai mândru cu realizările altor români.

Singurele lui realizări cu care se mândrește vor fi grătarele, concediile cu selfiuri f rumoase și eventual copiii, cu care toții cred că ne mândrim, dar ar trebui să o facem într-un mod mai discret și doar cu adresă specifică: prietenii și rudele care așteaptă asta de la tine și nu orice necunoscut de pe Facebook, eventual unul sau doi pedofili infiltrați printre ei.

Și mai grav românul nu s-a debarasat de aceste obiceiuri pur sânge românesc nici când a ajuns în Irlanda: știi pe cineva care face PPS, safety pass, NCT, asigurare nașpa? … Nu am timp să le fac, cât mă costă?

Țigări (bomboane), alcool, haine, electronice, telefoane furate are cineva?…