Cercetările arată că lipsa alfabetizării digitale ar putea fi un factor major în distribuirea de știri false de către adulții în vârstă. Logic nu?
Articolul e bazat pe un studiu de la DCU și ca să nu cad în ridicol vă dau și linkul articolului AICI.
Bine știu români din Irlanda care mi-ar spune că RTE transmite Fake News pentru că ei nu vor să poarte masca sau că televiziunea de stat e pusă să subjuge populația Irlandei. Motivul pentru care fac asta este pentru că ei deși sunt tineri, unii dintre ei, au o educație digitală precară și o memorie setată pe povești, povești care dacă se repetă excesiv în grupul lor de prieteni, pe feedul lor de Facebook, aceste povești devin sau trebuie să fie adevărate pentru ei.
În fine cam atât cu comentariile mele care pot părea insipide, mai jos ce spune acest studiu.
Știrile false (fake news) sunt acum un termen pe care îl cunoaștem cu toții, iar mulți dintre noi defapt nu credem că există. În esență, un fake news este o știre care este prezentată ca fiind adevărată, dar este de fapt falsă.
Unul din primele exemple de știri false și efectele lor a avut loc în 1938, când versiunea teatrală a lui Orson Welles “Războiul lumilor” a fost difuzată la radioul național din Statele Unite. Deoarece radioul era o tehnologie nouă pe atunci, mulți ascultători chiar credeau că lumea este invadată de extratereștri. În mod ironic, acest lucru ilustrează exact problema pe care o avem astăzi: o nouă tehnologie care ne spune lucruri care pot fi sau nu adevărate.
În 2020, suntem mai conectați ca niciodată la internet, la tv (n.a Latrine etc). Aproape toată lumea are un dispozitiv folosit pentru comunicare, divertisment și acces nelimitat la cunoștințe. Există mai multă putere de calcul în buzunar decât a fost nevoie pentru a ateriza pe Lună.
Unele modele de predicție sugerează că vom consuma mai multe informații false decât adevărate până în 2022.
Este ușor să vedeți adevărul din spatele acestei afirmații dacă te uiți la datele din urmă cu câțiva ani când Donanld Trump a fost ales în urma unei campanii plină de știri false. Prin manipularea online în acea campanie, știrile false au fost mai citite, mai apreciate și mai distribuite decât știrile adevărate transmise de publicații cu o bună reputație.
Cine împărtășește toate aceste știri false?
Dacă părinții sau bunicii au primit cadou un telefon smart sau o tabletă, pentru a comunica cu copiii sau nepoții, există șanse foarte mari ca ei să fie bombardați cu știri false.
Persoanele cu vârsta peste 65 de ani sunt mai predispuse să urmărească și să creadă știrile false. În timpul alegerilor din 2016 din SUA, adulții în vârstă au distribuit cele mai multe știri false, cercetările concluzionând că unul dintre principalele motive pentru interacțiunea cu știrile false este înaintarea în vârstă. S-a constatat că fluxurile de Twitter și Facebook pentru adulții mai în vârstă conțin cele mai false știri în comparație cu orice altă grupă de vârstă.
Fapte de acest gen pot părea inofensive, dar realitatea este că adulții în vârstă au votat cu o rată mai mare decât orice altă grupă de vârstă la alegerile americane din 2016. Acest lucru sugerează că grupul cel mai vulnerabil la știrile false, este grupul care a votat cel mai mult.
Vi se pare cunoscut și transpus perfect în realitatea românească? Mie da!
De ce sunt mai predispuși adulții în vârstă să împărtășească știri false?
Cercetările arată că declinul cognitiv general poate afecta comportamentul online al adulților în vârstă. De exemplu, atunci când adulții mai în vârstă citesc o poveste online, chiar dacă este identificată ca știre falsă, este mai probabil să-și amintească povestea și chiar să înceapă să o considere adevărată. Acest lucru poate fi explicat printr-un „efect de repetare”, în care memoria pentru context (povestea falsă) poate fi uitată, dar memoria subiectivă (familiaritatea cu povestea) este reamintită. Acest lucru poate explica modul în care poveștile de pe Facebook sau Twitter, care apar de mai multe ori în feedul unui utilizator, sunt mai susceptibile de a fi împărtășite de adulții mai în vârstă.
Cu toate acestea, această teorie nu poate fi singura explicație pentru distribuirea de știri false. O altă explicație mai constructivă pentru acest comportament este „alfabetizarea digitală”, care reprezintă capacitatea unei persoane de a utiliza tehnologia eficient. Se crede că lipsa alfabetizării digitale ar putea fi un factor major în schimbul de știri false de către adulții în vârstă.
Dovezi pentru acest lucru pot fi văzute în modul în care adulții în vârstă se raportează mai puțin dorința de a împărtăși știri false decât adulții mai tineri, dar ajung să împărtășească aceste povești atunci când sunt online. Această distribuire de știri false online contrastează direct cu intențiile adulților în vârstă și, prin urmare, poate fi explicată prin lipsa lor de alfabetizare digitală. Acceptarea acestei opinii este constructivă, deoarece putem remedia lipsa de alfabetizare digitală.
Există un remediu pentru asta?
În loc să acuzăm comportamentul online al adulților în vârstă, să spunem că sunt senili și alte acuzații de gen, putem adopta o viziune constructivă în care educația devine remediul.
Dacă adulții mai în vârstă intră online, dar nimeni nu îi învață, aceștia deschid o cutie a Pandorei. E datoria noastră a fiecăruia să-i învățăm pe părinți și pe bunici în mod individual cum să folosească tehnologia, cum să verifice informațiile și cum să selecteze ce e util.
