Unii români pe aici ca să-și dea dreptate (să câștige un argument) singuri, folosesc prea ușor cuvântul “a jigni”. Dacă a fost criticat cu argumente pertinente și cuvinte frumoase, aceștia ridică mâna sus și spun: am fost jignit, paf, paf out și călcat în picioare. Nu mai ai dreptul la replică, și lui i se face dreptate (adică își face dreptate singur transformându-se în victimă) și tu (criticul de artă) ești un idiot care nu știe altceva decât să jignească.
În schimbul acestor critici constructive, vei primi un val de jigniri în adevăratul sens al cuvântului, de la victimă sau acoliți lui care nu pot gândi singuri, fiind caracterizat în toate felurile posibile, deobicei cu referințe la animale vertebrate sau nevertebrate, limbaj suburban care deobicei îl acoperă pe cel … urban.
Deci mai consultă puțin Dex-ul, și apoi arată lumii cum ai fost jignit.
Acest post e un pamflet, și nu are o adresă specifică și nici nu vizează o persoană anume. Dacă ar fi fost altfel, s-ar fi simțit jignită de acest articol.