Am fost puțin implicat în organizarea acestui spectacol, dar am să trec peste aceste asptecte neînsemnate, și am să relatez cum o fac eu deobicei .. adică zu’.
Am ajuns la sala cu pricina, o sală frumoasă, cu o repartiție foarte bună a locurilor, mai puțin proiectorul la care o treime din participanți ar fi trebuit să se întoarcă 180 de grade să vadă mesajele afișate. Dar vă spun că nu s-au sinchisit să se întoarcă oricum, pentru că deobicei ce scrie nu prea e interesant pentru români, iar mesajul domnului ambasador se auzea oricum.
Organizatorii erau stresați, deoarece deși nu știau cei din sală, Maria Dragomiroiu nu era ajunsă încă în Irlanda, cum dealfel a zis și ea în timpul spectacolului, zborul ei din Germania a fost decalat cu numai vreo 4 ore. Dar emoțiile organizatorilor care aveau cum spuneau ei Plan B, C, D, E, … pregătit în caz de dezastru, sau sfârșit când avionul ei a aterizat la Dublin. Ordinea în spectacol a trebuit puțin schimbată astfel că ceilalți artiști locali din Irlanda: Cristina Zuzuleac, Florin Arman și Larisa Bogdan au trebuit să țină recitalurile puțin mai devreme pentru a facilita pregătirea artistei ce avea să fie o prezență minunată pentru toți cei de față.
Acum pentru unii a fost o prezență minunată, pentru unii o prezență bună de a se da în petec.
Și am să spun ce probabil am mai spus și în alte cazuri: unii români chiar nu au bun simț. Nu înțeleg după ce organizatorii i-au rugat și accentuat să nu facă poze sau să ceară să facă poze cu artista Maria Dragomiroiu în timp ce cântă. E logic că oricât de bună ar fi artista, o agasezi, și probabil o și încurci de fiecare dată când ea cântând tu o tragi efectiv de mână să facă poze cu prietena ta.
Unii chiar s-au contrazis cu Maria Dragomiroiu că versurile nu sunt bune cum le știe ea, că el “băiat finuț” știe el cum se cântă.
Dar nesimțirea cea mai mare a fost când unul a “rugat-o” să facă o poză cu prietena lui, el având un “iPhone” și un pahar de bere în mână. Preț de câteva minute, în care doamna s-a “conformat” și stătea în poză, domnul era nehotărât dacă să facă poză sau să bea din pahar. S-a hotărât să le facă pe amândouă odată, efectiv avea paharul la gură și cu iPhonul a tras o operă de artă, probabil care sfârșește pe Facebook, la categoria “I did it while drunk”
Una peste alta un spectacol extraordinar, și exceptând micile agasări a fost unul reușit. Toți artiștii au fost la înălțime fără excepție, iar Maria Dragomiroiu m-a surprins cu cheful de viață și tinerețea pe care o radiază chiar dacă are o vârstă destul de înaintată. A cântat mult mai mult de cât m-aș fi așteptat, și trebuie să zic jos pălăria pentru un adevărat artist.
