Istoria Irlandei – marele furt al bijuteriilor coroanei irlandeze

0
1922

În această zi în urmă cu 114 ani, bijuteriile coroanei irlandeze dispar din Castelul Dublin.

Bijuteriile coroanei irlandeze au fost furate de la Castelul Dublin în 1907. Având o valoare de aproximativ 20 de milioane de dolari astăzi, pietrele prețioase furate nu au fost găsite niciodată. Furtul rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale Irlandei.

Ce sunt defapt bijuteriile coroanei irlandeze când Irlanda nici nu avea un rege?

Bijuteriile coroanei irlandeze nu erau legate de monarhie sau de un rege, ci de Ordinul Sf. Patrick, un ordin aristocratic de elită fondat în 1783. Coroana era purtată de Marele Maestru al Ordinului – care era vicerege, reprezentantul puterii britanice în Irlanda.

Ultimul cavaler al Ordinului Sf. Patrick a murit în 1974.

La momentul furtului, vicerege era Joseph Gordon Campbell, conte de Aberdeen. Bijuteriile erau în Turnul Bedford, în Upper Castle Yard, unde se afla Biroul de arme. Acest birou era responsabil de genealogie și heraldică, precum și de păstrarea și îngrijirea bijuteriilor statului. Regele (nu în sensul de rege ci mai mult de armurier) Armelor al Ulsterului era Sir Arthur Vicars și el era cel responsabil de birou și aproape logic avea să fie principalul suspect.

În dimineața zilei de 6 iulie 1907, o femeie care făcea curățenie a găsit ușa camerei în care era seiful larg deschisă. Ușa interioară de securitate era închisă, dar cheile, care deschideau și biblioteca, erau în încuietoare.

Vicarii nu s-au panicat la început, abia mai târziu, când au trimis un mesager la bibliotecă pentru a depune în seif gulerul unui cavaler decedat, s-a descoperit că seiful fusese golit și bijuteriile coroanei irlandeze dispăruseră.

Bijuteriile au dispărut cu doar patru zile înainte ca regele Eduard al VII-lea și regina Alexandra să ajungă la Expoziția Internațională Irlandeză, la care era planificat să-l investească pe Bernard FitzPatrick, al doilea baron de Castletown. Regele a fost furios din cauza furtului și ceremonia, la care era nevoie de bijuteriile coroanei, a fost anulată.

Poliția din Dublin a efectuat o anchetă asupra furtului, însă furtul nu a fost niciodată soluționat. Întotdeauna s-a crezul că furtul a fost comis de cineva din interior, cineva care avea acces.

Unul dintre primii suspecți a fost Sir Arthur Vicars, care avea cheile seifului. El a negat constant că a comis furtul până la moartea sa și nici nu s-au găsit dovezi clare care să-l lege de furt. Cu toate acestea, el a fost concediat din funcție la cererea regelui Edward. În 1921, a fost ucis de membrii armatei republicane irlandeze pentru că era un informator regal.

Au mai fost și alți suspecți, unul din ei murind într-un suspect accident de vânătoare, dar niciunul nu a putut fi acuzat oficial de furt.

Se crede că s-a renunțat la anchetă din cauza unui imens scandal, care risca să aducă și mai multe probleme regalității decât furtul în sine.

Se crede că ancheta ar fi descoperit mari probleme în Castelul Dublin, inclusiv petreceri sălbatice, beții, orgii și relații homosexuale. Zvonul a fost că atunci când Edward al VII-lea a auzit de scandal, a închis ancheta, temându-se de consecințele care ar fi fost dacă informațiile ar fi ajuns publice.

Sper că v-a plăcut această lecție zu de istorie a Irlanda, iar dacă v-a plăcut, dă un Share, Like etc…