O nație tristă

0
144

Cred că toți aveți impresia când mergeți în România, că românii sunt triști, amărâți, furioși, fără pic de zâmbete pe fețele lor.

Corect? Da veți răspunde probabil în cor și nu greșiți.

Să știți că sunt foarte mulți oameni care o duc bine în România, dar își arată fericirea doar când pleacă în concedii, la un grătar, pe Facebook sau pe Instagram și nu pe stradă… Ai impresia că toată lumea o duce bine online, dacă ignori știrile despre apocalipsă, inflație, război, meteoriți care vin, foametea care vine, alt val, pandemii și pandilii…
Știu, sunt oameni amărâți, pensionari care nu-și permit medicamente, oameni care au mulți copii, săraci…

Dar haideți să vedem și o altă parte a lucrurilor.

Eu cred că românii nu sunt atât de nefericiți pe cât par, dar le place să afișeze că sunt nefericiți. Românul e un conglomerat căzut din Prostia Omenească a lui Creangă și totul datorită educației primită la tembelizor după 89.

Concret, știu pensionari care au pensii bunicele, își permit aproape orice, mă rog aproape orice, strictul necesar pentru un pensionar, poate chiar și o vacanță dacă nu îi este frică să meargă, mai ales că are și bilete gratuite.

Cu toate astea se uită la tv și se plâng aoleu ce vremuri grele trăim, uite idioții cum ne îngroapă de tineri, uite cum nu ne dau nimic, uite cum scumpesc, uite că nu ne-a pus bordură nouă și panseluțe, iar Firea era bună… Apoi vezi amărâții care stau la farmacii și cheltuie spun ei jumătate de pensie pe medicamente. Pe dracu, nu o cheltuie pe medicamente o cheltuie pentru prostii placebo, pentru niște suplimente alimentare recomandate tot la tv. Probabil un sfert din cumpărăturile de la farmacie sunt într-adevăr medicamente pe rețetă, dar orice rețetă la un român dată de un doctor conține suplimente, suplimente scumpe, pentru că au reclamă la tv.

Cazuri reale văzute de mine, la rude apropiate sau la cunoscuți.

Ni se inspiră zilnic o atitudine de panică care nu folosește nimănui. Degeaba am încercat să le explic unora să nu se mai uite la Antena 3, Romania TV și mai nou chiar la DigiTv la dezbaterile idioate cu așa ziși experți.

Încercam cu puterea exemplului să schimb programul pe BBC Earth care cred că e cel mai tare program tv sau de ce nu pe Netflix, chiar Disney+ dacă vreți doar să se calmeze, să le apară zâmbetul pe buze. Degeaba, nu-i plac lucrurile care să-l calmeze poate chiar să-l amuze.

Nu domnule’ românul nu vrea să fie calm, el vrea să fie agitat, să știe lumea că el există că are și el un cuvânt de spus, lumea să-i dea că i se cuvine, iar el să nu ofere nimic în schimb decât niște păreri auzite la Gâdea. Adevărul suprem e acolo, nu-l știu eu, nu-l știi tu nici dacă ai trăit 20 de ani în afară, dar el îl știe. E nervos foc că nu tu nu vrei să știi adevărul și te-a făcut diasporean prost spălat pe creier. De aia vezi numai fețe triste, sunt supărați că nu-i bagă nimeni în seamă… Poate e și un pic de invidie, dar eu nu cred în acest concept. Cred că există ceva, dar nu invidie, cred că este ciuda de a fi neputincios. Doar de tine depinde ce viață ai, nu de un politician, nu de rude, nu de prieteni, cu toate că relația ta cu ei ar putea să-ți îmbunătățească sau să-ți strice viața…

Românii, se hrănesc cu niște vedete de doi lei ca unul cu nume de fenomen meteo specific Asiei de sud est sau mai știu eu ce femei gonflabile și visează să fie ca ele.

Nu fac nimic în acest sens, nici nu cântă, nici nu-și bagă plastic în țâțe, fund și buze, pentru că ei sau ele sunt buni creștini care nu râvnesc la bunurile aproapelui și nici nu vor să fie râvniți pentru că e păcat. Și atunci rămân la această judecată comună a caracterelor frumoase la Măruță și a celor urâte la Access Dinrect pe post de distracție nevinovată. După, chiar și la masa din familie se simt înțelepți și continuă “over and over again” un subiect absolut neinteresant care nu-i afectează câtuși de puțin mizerabila lui viață.
Românul se hrănește cu răutate, iar ea se vede pe fața lui pe stradă…

El poate fi fericit și poate este fericit, dar preferă să arate fața aia tristă, pentru că-i place rolul de victimă, victimă gata să primească oricând ceva ce-i dai gratis, iar dacă nu-i dai tu ești vinovat de viața de rahat pe care o are el. Dacă nu ești tu cel care are un pic mai mult ca el, e de vină un sistem, o țară, un politician, un partid, care nu i-a dat nimic…

PS: acesta este un pamflet și trebuie tratat ca atare.